De o bună perioadă de timp, pe bloguri sau prin alte mijloace, au apărut materiale referitoare la colaborarea cu fosta Securitate.
Vasilică Croitor a publicat recent cartea Răscumpărarea Memoriei, ce prezintă informaţii din sfera penticostală, referitoare la acest subiect.
Ultima dintre ele este Comunicatul Consiliului Pastoral al Convenţiei din SUA şi Canada.
Puteţi vedea şi imagini înregistrate de la citirea acestuia şi semnarea lui de către liderii mişcărilor penticostale din SUA şi Canada.
Nu mi-am propus să comentez aceste reacţii sau să fac aprecieri legate de subiectul în sine.
Cu toate acestea am simţit că trebuie să fac şi eu ceva public.
Pentru că am lucrat cu oamenii, în mod special cu adolescenţii şi tinerii, cred că sunt dator să le spun lor cuvintele extrase din această declaraţie, particularizate la statutul şi slujirea mea.
Subsemnatul DIMITRIE STIOPU, declar în faţa lui Dumnezeu şi conştient de consecinţele pe care această declaraţie le va avea asupra reputaţiei mele de slujitor al Evangheliei şi a eternităţii mele, că:
- Nu am semnat niciodată un document de angajare la colaborare cu securitatea comunistă;
- Nu am participat niciodată la întruniri prin care să îmi aduc aportul la acţiuni dirijate de securitatea comunistă prin care interesele bisericii, sau ale slujirii de tineret erau subminate;
- Nu am vândut niciodată un frate de credinţă, sau o persoană, prin declaraţii scrise, înregistrate sau verbale, către securitatea comunistă.

Menţionez că nu fac parte din mişcarea penticostală, nu sunt păstor (cel puţin nu formal) şi am 52 de ani.
Mai adaug că această asumare este un act de conştiinţă, nu vizează pe nimeni şi nu are nici un alt scop ascuns.
Mesajul acesta va fi publicat pe blogul personal şi pe blogul Taberei Plopu, lucrarea cu care mă identific cel mai mult.