Abonaţi-vă
Postări
Comentarii
Devotionalele Plopu 29! (2013)
Fisierele video Plopu 29! (2013)
Devotionale Plopu 28 (2012)
Devotionale Plopu 26 (2010)
Se afișează postările cu eticheta Plopu 27. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Plopu 27. Afișați toate postările
03 septembrie 2011
Plopu 27 ... vazut de Misu!
Desi s-a incheiat de ceva vreme Plopu 27 ... pentru ca am fost rugat ... si pentru ca am promis ... iata-ma prezent cu cateva cuvinte despre editia de anul acesta. Asa dupa cum stiti ... asa dupa cum ati citit atat pe site-ul Plopu cat si pe cateva dintre blogurile pe care cativa dintre noi scriem ... Plopu 27 a fost o editie putin mai neobisnuita. In ce sens? Pai in primul rand a durat doar 4 zile, a fost pe baza de invitatie ... si ... a avut o tema putin mai neobisnuita ... "Focalizarea".
De ce mi-a luat ceva timp pana sa imi pun "pe hartie" (chiar daca doar virtuala) gandurile? Sincer as fi putut scrie cateva fraze ... la scurt timp dupa ce am ajuns acasa ... DAR ... am vrut sa citesc si sa recitesc anumite lucruri pe care mi le-am notat in acele 4 zile, am vrut sa caut mai adanc ... soapta aceea tainica ... focalizarea LUI ... asupra a ceea ce s-a intamplat, asupra a ... ceea ce va urma.
Am primit intrebari din partea unor persoane despre cum a fost ... cati au fost ... daca s-a meritat ... si privind la intrebarile astea puteam fi tentat sa raspund ... evaziv ... sau sa dau clasicele raspunsuri: "Bine", "Destui" sau "Cred ca da". Poate si asta e un motiv pentru care nu am scris niciun gand atunci in primele zile.
Pentru ca ... TATI nu ne vrea superficiali, nu ne vrea usori (si incercati sa intelegeti ca nu e vorba aici de vreo marinimie sau alte aspecte super-spirituale) ... am decis sa mai "batatoresc" putin "cararea" acelor zile, fie la nivel mental, fie sufletesc sau spiritual.
Ar fi o adevarata nebunie sa zic ca nu am simtit o emotie puternica sau de ce nu ... un mare nod in gat si un imens gol in stomac ... cand incetul cu incetul ... "obstacolele naturale" ale muntilor deschideau un drum atat de familiar. Nu ma asteptam insa ... sa mai vad multimi de masini si de corturi ... in gandul meu nu mai erau intrebari de genul ... unde o sa imi asez si eu cortul ... ce surprize voi mai avea rezervate ... pe cine o sa reintalnesc sau ce persoane noi voi cunoaste ... ci ... in timp ce pajistea imensa ... verde ... se deschidea in fata mea ... intrebarea care ma "rodea" in mod obsesiv era ... "Ce urmeaza?"
Inca de la primul minut am avut provocarea de a face un lucru nou ... si impreuna cu Kos si cu Laura ... am reusit (ceva ce nu credeam ca o sa fac vreodata) sa ridic cortul ...
Ne uitam la drum ... se facea seara ... vedeam cate o masina si ne gandeam ... oare mai vine cineva, cine ar putea fi, se vor opri aici ... la noi? Si poate ca eram (nu stiu daca cu toti sau doar unii) dezamagiti putin atunci cand farurile se departau de locul unde ar fi trebuit sa faca putin dreapta pentru a o lua pe podul de la intrarea taberei. Intr-un final ... o vorba spusa de Laura cred (daca bine mai tin minte) a sumarizat lucrurile atat de simplu si de interesant: „... au fost prezenti la Plopu 27 oamenii care trebuiau sa fie ... nici mai multi ... nici mai putini”.
Sincer cred ca fiecare dintre cei care am ajuns ne-am intrebat in decursul celor 4 zile ... de ce suntem tocmai noi acolo ... ce plan are TATI cu noi ... cum si daca va fi un Plopu 28 ... si daca va fi ... ce va fi la acel viitor Plopu.
Bineinteles ca nu a lipsit devotionalul de dimineata ... studiu (desi mult mai personal si mai pe parte aplicata de data asta) ... discutiile ... si bineinteles ... DADDY.
De data asta nu a mai existat o zi de joi speciala ... dar am avut o zi de sambata inedita.
Dar deasupra tuturor acestor lucruri ... multe, extrem de multe momente ... in care am putut sa discut "face to face" cu TATI ... si foarte multe si binecuvantate momente de partasie pe care le-am avut unii cu ceilalti.
Am avut ocazia sa intalnesc oameni deosebiti, oameni care sa imi simta inima la fel ca si mine ... la fel ca si TATI ... oameni care prin vorbele lor ... prin modul de abordare a rugaciunii ... sa fie un adevarat balsam ...
Am privit tabara ... am privit locul ... am simtit lipsa unei persoane care mi-a marcat prin sfaturile, calauzirea si gandurile lui ultimii 2 ani ... Si, chiar daca, acea persoana nu era acolo ... nu era prezenta fizic ... am stiut ca e alaturi de noi, ca se roaga ... ca se gandeste la noi toti cei ce eram prezenti acolo ... rugandu-l pe TATI sa ne dea o noua viziune, o focalizare asupra modul in care vom aborda lucrurile pe viitor ...
Am cerut intelepciune si putere ... lumina si o posibilitate de a duce mai departe aceasta legacy ... aceasta "investitie" a inimii lui Dumnezeu si a inimilor noastre ...
Nu am sa uit niciodata ... legamantul pe care l-am facut la Plopu ...
Nu o sa incetez niciodata sa ma rog si sa cer calauzire si intelepciune pentru a putea sprijini ... ceea ce ... daddul meu ... a inceput, a construit, a investit ... si care acum ... se afla ... ca o imensa provocare inaintea mea ... inaintea tuturor celor ce iubesc "Plopu - locul unde Dumnezeu te atinge".
Am privit momentele acelea ca momente de maxima importanta, momente in care poate la fel ca si ucenicii ... ne simteam parasiti ... nu stiam poate incotro sa o luam ... cum va continua totul. In astfel de momente credinta, echilibrul si statornicia trebuie sa fie si sa ramana tari ... in astfel de momente trebuie sa te ridici si sa spui ... "Iata-ma, trimite-ma!", in astfel de momente trebuie sa nu se uite ca TATI e cel ce e in control si detine toate parghiile necesare pentru a investi pe mai departe intr-o lucrare inceputa de El ... si dedicata Lui. Poate ca in anumite momente ... am avut impresia de dezolant ... gol ... pustiu ... dar asa au avut si altii trairi cu mult timp inaintea noastra. Ce a urmat pentru ei ... o aventura extraordinara ... Ce urmeaza pentru noi: ... un drum nou ... Incotro? ... Spre bogatia harului slavei Sale! Cum? ... In cele mai nebanuite moduri.
Multumesc pe aceasta cale lui Liviu si lui Adi pentru faptul ca ne-au acceptat in familia Plopu ... apoi lui Cos, Rebe, Crissu si Rub, Laura (my dear littl' sis!) pentru faptul ca m-au primit atat pe mine cat si pe Kostinush ... alaturi de ei in marea familie Plopu ... si ma rog ca pentru fiecare din cei prezenti la Plopu 27 ... TATI sa dea calauzirea necesara pentru implicarea in aceasta lucrare ... TATI sa aseze pe fiecare la locul lui ... pregatit si potrivit pentru fiecare ... in ceea ce va urma.
Fiti binecuvantati si ... NE VEDEM LA ... PLOPU 28! Pana atunci avem nevoie de suportul vostru ... in rugaciune ... in implinirea ... in continuarea unei viziuni extraordinare ...
Fiti binecuvantati ... ramaneti in si sub binecuvantare!
Plopu 27 ... vazut de Kostinush ...
Plopul 27... vazut de mine ... mai bine spus trait de mine. Au fost momente deosebite, zile deosebite ... zile cu multa incarcatura emotionala incarcate de tristete si nesiguranta. Sincera sa fiu am stat pe ganduri daca sa merg sau nu la Plopu 27 dar intr-una din zile am simtit in inima mea si am devenit constienta ca Dumnezeu se va supara pe mine daca nu voi merge. Atat pe drum cat si acolo m-a tot urmarit intrebarea: "Ce vrei cu mine si de la mine in aceasta lucrare? Unde imi este locul aici pentru ca nu vad ce as putea face cum sa cladesti ceva nou pe ceva atat de dureros?" Am ajuns in acel loc special numit Tabara Plopu, totul era atat de dureros parca si iarba pe care calcam durea mi-a fost foarte greu sa trec peste aceasta simtire ma uitam in jurul meu si ii vedeam pe prietenii mei la fel de deznadajduiti si dezorientati ... atunci mi-am dat seama ca nu eram numai eu in acea stare, in acel moment s-a trezit ceva in mine am simtit un impuls de nestapanit de a face ceva pentru a iesi din acea stare. In acel moment am vazut o cale inaintea mea inca necunoscuta mie dar tousi drumul nu era inchis puteam sa il vad ... Am simtit mangaierea lui Dumnezeu in inima mea si cred ca am avut puterea de a-i mangaia si pe altii caci am reusit sa zambim sa facem planuri de viitor, sa ne putem macar gandi la asta ... am reusit sa avem curajul de a sta in post si rugaciune inaintea TATALUI pentru a cere viziunea LUI asupra acelui loc si de a ne pune vietile noastre in primul rand in aceasta batalie, pentru ca sa recunoastem fara indoiala va fi o batalie mare pentru aceasta lucrare. Da Plopu a ramas locul in care Dumnezeu te atinge te schimba, te transforma de multe ori atat de profund incat cand ajungi acasa parca nu te mai recunosti, parca trebuie sa inveti sa traiesti cu noul om din tine si toate astea doar dupa cateva zile de stat inaintea lui Dumnezeu cu o inima curata si sincera. Am plecat de la Plopu 27 cu inima plina de Dumnezeu, dar pe de alta parte am mai inteles ceva ... Tatal meu atotputernic a vrut sa vada credinciosia mea in durere, dezamagire, dezorientare si nu numai a mea ci a tuturor celor care am fost acolo prezenti, a vrut sa cunoasca pe deplin inima mea, ce voi face dupa inca o dezamagire in viata mea, dupa inca o neimplinire de data asta pe plan spiritual, parca ar fi vrut sa-mi spuna: "Acum iti iau si asta ce vei face? Ma vei iubi la fel de mult? Ma vei cauta la fel de mult? Care va fi hotararea vietii tale?"
In ultmii 2 ani am invatat sa Il iubesc pe Tatal meu mai mult decat pana acum chiar in acele momente din viata in care toti din jurul meu s-au uitat sa vada ce fac mai sunt eu credincioasa LUI sau nu? Acum la acest Plopu 27 am simtit ca parca cerul intreg a stat si s-a uitat sa vada ce fac, ce decizie iau acum in aceste momente de cumpana. Asadar s-a incheiat Plopul 27 si am venit mai zidita ca oricand de oriunde, am simtit ca inaintea Tatalui si a cerului am luat decizia vietii mele adica ascultarea de Dumnezeu fara a mai pune alte intrebari. Plopu 27 a aratat cine sunt cu adevarat in momente grele si am ramas incredintata ca Tatalui meu i-a placut ce a vazut in inima mea. Asadar va asteptam la Plopu 28, un loc hotarat de Dumnezeu sa fie dedicat LUI si numai LUI, un loc unde Dumnezeu te atinge.
Plopu 27 experimentat de Rebeca!
”Am dormit si-am visat ca viata este bucurie, m-am trezit si-am vazut ca viata inseamna slujire, am actionat, si iata, slujirea era BUCURIE.” Rabindranath Tagore
M-am tot gandit cum sa incerc sa pun in cuvinte ceea ce simt, atunci cand ma gandesc la Plopu. Gandurile se invart in minte, si uneori e cale lunga de la gand la varful degetelor, alteori pui varful instrumentului de scris pe foaie, sau tastezi primele cuvinte si intr-o un moment ce pare scurt cat o clipire ai scris lucruri pe care nici nu stiai ca le ai in interiorul tau...
Plopu pentru mine a inceput dinainte sa ma cunosc pe mine, dinainte sa ma cunoasca lumea pe mine (cei care ma cunoasteti stiti la ce se refera asta) dar atunci Dumnezeu deja ma cunostea... Pentru mine Plopu exista si este parte integranta din mine de cand ma stiu, nu pot sa definesc un moment clar in care am zis: de-atunci stiu eu de Plopu, de-atunci merg la Plopu...
Si asa fiind situatia, a fost o tranzitie logica de la consumator la organizator, ce nu a mai fost logic a fost renuntarea la implicare, poate pe buna dreptate, poate in urma unor impresii gresite...
Dar TATA are un mod special de-a te aduce inapoi acolo unde are nevoie de tine, dupa ce te trece prin anumite locuri de unde trebuie sa pleci cu anumite lectii invatate...
Plopu 26 a insemnat intoarcerea mea, la o parte din ”acasa”... Plopu 27 a insemnat intoarcerea la o lucrare care intotdeauna mi-a fost in ganduri si-n inima... Inca nu stiu exact ce va fii, stiu doar ca trecutul apropiat, prezentul pe care il traiesc ma pregateste pentru un viitor in care tabara va merge inainte, si nu doar pe mine, sunt si altii, care fie vor da ascultare Chemarii, fie vor alege sa nu auda...
Printre lucruri relaxante am avut si ”pilule” intense de seriozitate, de analiza, de FOCALIZARE...
Ce m-a uimit si inca ma uimeste, este ca atunci cand asculti, cand iti doresti din tot sufletul sa asculti...Dumnezeu vorbeste...poate dupa aceea nu-ti place ceea ce ai auzit, dar Dumnezeu vorbeste...
Plopu 27 a insemnat o perioada in afara timpului, in care am putut sa-mi cristalizez putin anumite ganduri, sa realizez ca totul a fost planificat de Dumnezeu, sa descopar cum persoana care am fost, persoana care sunt...se poate schimba, daca vreau, in persoana care pot fi/voi fii...persoana care Dumnezeu vrea sa fiu...
Si o particica din persoana asta...prin harul Domnului... o sa fie si Plopu 28...
22 noiembrie 2010
Plopu 27: 250 de zile
De la ora acestei postări, mai sunt 250 de zile până când Plopu 27 ar trebui să înceapă.
Este ediţia care are cele mai multe necunoscute pentru mine, personal.
M-aş bucura să ştiu că sunt tineri care se roagă pentru Plopu 27, dar aş avea rugămintea să vă rugaţi şi pentru mine!
Am mare nevoie de rugăciunile voastre!
Vă mulţumesc!
Este ediţia care are cele mai multe necunoscute pentru mine, personal.
M-aş bucura să ştiu că sunt tineri care se roagă pentru Plopu 27, dar aş avea rugămintea să vă rugaţi şi pentru mine!
Am mare nevoie de rugăciunile voastre!
Vă mulţumesc!
11 august 2010
Plopu 27
Pentru a veni în ajutorul celor ce vor să participe la următoarea ediţie, anunţăm oficial perioada de desfăşurare a acesteia.
Plopu 27 va avea loc în perioada 30 Iulie - 06 August 2011.
Astfel este deja vremea să vă treceţi în agendă acest eveniment, să începeţi să vă adunaţi bani şi să vă rugaţi Domnului pentru viitoarea tabără!
Cei ce au mai participat ştiu ce importante sunt inspiraţia şi călăuzirea în alegerea temei şi în munca de organizare.
De aceea vă cerem să vă rugaţi pentru acestea!
Mitruţ
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
